RevistaMURMUR.info

Pustnicii si Sfanta Impartasanie

din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 12 iunie, Sfantul Nicolae Velimirovici

Mare si infricosata este Taina Sfintei impartasiri. Chiar si pustnicii si sihastrii care se nevoiau in pustiile cele mai neumblate nu isi doreau nimic mai mult decat sa aiba macar din cand in cand posibilitatea de a primi Sfanta impartasanie. Sfanta Maria Egipteanca l-a rugat si i-a cerut Sfantului Zosima sa ii aduca Sfintele Taine la malul Iordanului si sa o impartaseasca.
intorcandu-se la manastirea lui, dupa minunata cercetare a Sfantului Onufrie, Cuviosul Pafnutie a intalnit in cale o obste umila formata din patru monahi asceti, tineri. Cand Avva Pafnutie i-a intrebat daca primesc Sfanta impartasanie si cum, ei i-au zis ca un inger al Domnului vine la ei in fiecare Sambata si Duminica si le aduce Sfanta impartasire, Avva a ramas cu aceasta mica obste pana in saptamana urmatoare, ca sa se incredinteze cu ochii lui. Cand au stralucit zorii acelei Sambete, intreaga obste s-a patruns de o buna mireasma de negrait, si cum stateau ei la rugaciune, un inger al Domnului, in chipul unui tanar foarte frumos, stralucitor ca fulgerul, s-a infatisat inaintea lor purtand in maini Sfintele si Preacuratele Taine. Pafnutie s-a inspaimantat si a cazut cu fata la pamant. Dar cei patru frati l-au ridicat si l-au dus inaintea ingerului, ca si el, impreuna cu ei, sa primeasca Sfanta Cuminecatura din mainile lui. Dupa marturia data de el insusi, Marele Onufrie primea si el Sfanta impartasanie din mainile unui inger al Domnului, precum marturisit este ca primeau si alti multi pustnici si zavorati. Prin urmare, este complet gresit sa credem ca marii nevoitori din pustii, din pesteri si din crapaturile pamantului nu primeau niciodata Sfanta impartasanie. Dumnezeu, Cel Care se ingrijeste de hrana trupurilor lor, nu ii lasa pe ei lipsiti de hrana cea de viata datatoare a Trupului si Sangelui Domnului Iisus Hristos.