Revista MURMUR

Pr. prof. dr. Ovidiu Moceanu

Duminicile din Postul Mare sunt trepte duhovnice?ti în urcu?ul nostru c?tre Golgota, a?a cum erau ele odinioar? pentru catehumeni, adic? aceia care se preg?teau s? fie boteza?i în Legea lui Hristos. Numai astfel, urcând în cunoa?terea jertfei lui Hristos ?i a semnifica?iilor mântuitoare ale Sfintelor Patimi, p?trundem taina Crucii ?i a Învierii, a biruin?ei asupra mor?ii.
E prima dimensiune a duminicilor din Postul Mare, în care se descoper? leg?tura dintre botez ?i post (1), ca moarte ?i înviere cu Hristos pentru restaurarea firii omene?ti. Întreaga organizare liturgic? a Postului Mare reflect? adev?rul din cuvintele Sf. Apostol Pavel: „Oare nu ?ti?i c? to?i câ?i în Hristos ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am îmbr?cat? A?adar, prin botez ne-am îngropat cu El în moarte pentru ca, a?a cum Hristos a înviat din mor?i prin slava Tat?lui, a?a ?i noi s? umbl?m întru înnoirea vie?ii; c?ci dac? una cu El ne-am f?cut prin asem?narea mor?ii Lui, atunci una vom fi ?i prin aceea a învierii Lui…” (Romani 6, 3-5).
Cu timpul, s-a ad?ugat ?i o dimensiune istoric?, legat?, cum spunea ?i Alexander Schmemann (2), de anumite evenimente, unele cu consecin?e foarte importante asupra vie?ii Bisericii. Prima Duminic? se nume?te a Ortodoxiei pentru c? aduce aminte de victoria împotriva iconocla?tilor. Dup? fr?mânt?ri de mai bine de un secol, Sinodul de la Constantinopol din 11 martie 843, întrunit la ini?iativa împ?r?tesei Teodora ?i a patriarhului Metodie, a restabilit o dat? pentru totdeauna cultul icoanelor rostind anatema împotriva tuturor iconocla?tilor. Decizia sinodal? prevedea ca în fiecare an s? se citeasc? hot?rârea respectiv? în toate bisericile în prima duminic? din postul Sf. Pa?ti, ca un avertisment pentru cei care ar mai fi tenta?i s? se ridice impotriva cinstirii icoanelor.
A doua duminic? este a Sf. Grigorie Palama (sec. al XIV-lea), pentru c? se cinste?te biruin?a sa în lupta pentru ap?rarea dreptei credin?e în ce prive?te energiile necreate.
Duminica Sfintei Cruci, a treia, s-a rânduit ca s? î?i aduc? aminte cre?tinii de semnul biruin?ei asupra mor?ii, de „Pomul vie?ii”, de „arma împotriva diavolului”, de „semnul Fiului Omului”, care se va ar?ta pe cer la a doua venire, într-un moment în care cre?tinii se afl? la jum?tatea drumului lor duhovnicesc, adic? la jum?tatea Postului Mare, a?a cum Sf. Cruce se afl? la r?spântii de drum ?i îi încurajeaz? pe c?l?tori s? mearg? mai departe.
Cu Duminica urm?toare, a Sfântului Ioan Sc?rarul (autorul c?r?ii Scara), un îndrum?tor neîntrecut al vie?ii ascetice, suntem chema?i s? lu?m aminte la nevoitorii din pustie care au ajuns la m?sura des?vâr?irii. Ei ne arat? „calea cea strâmt?”, pe care putem merge, oricât de p?c?to?i am fi, dac? vom fi tot atât de hot?râ?i în a-L urma pe Hristos, cum s-a dovedit cuvioasa Maria Egipteanca, pomenit? în Duminica a cincea.
Apoi ne vom pune întrebarea: Suntem preg?ti?i s?-L primim pe Mântuitorul nostru, în Duminica Floriilor, cu darurile duhovnice?ti ale Postului Mare sau, dup? entuziasmul primirii Sale cu flori de finic în Ierusalimul sufletului, ne vom întoarce ?i, peste doar câteva zile, slabi în credin??, versatili, influen?abili, vom uita de toate ?i, când vom auzi „R?stigne?te-L! R?stigne?te-L! R?stigne?te-L!”, vom t?cea ca ni?te la?i? S? nu fie!
În tot timpul Postului Mare, în tot locul ?i în tot timpul, s? avem în minte o rug?ciune specific?, rug?ciunea Sfântului Efrem Sirul:
„Doamne ?i St?pânul vie?ii mele, duhul trând?viei, al grijii de multe, al iubirii de st?pânire ?i al gr?irii în de?ert nu mi-l da mie.
Iar duhul cur??iei, al gândului smerit, al r?bd?rii ?i al dragostei, d?ruie?te-l mie, robului T?u.
A?a, Doamne Împ?rate, d?ruie?te-mi s?-mi v?d gre?elile mele ?i s? nu osândesc pe fratele meu, c? binecuvântat e?ti în vecii vecilor. Amin!”

Note:
1. A?a cum arat? Ieromonahul Makarios Simonopetritul (Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, Ed. Deisis, Sibiu, 2000), Postul Pa?tilor este de inspira?ie baptismal?, în sensul c? aceia care urmau s? se boteze posteau 40 de zile, pe lâng? faptul c? urmau cuvenita catehizare. Timpul cel mai potrivit pentru botez era noaptea Învierii. A devenit apoi o practic? obi?nuit? postirea de 40 de zile înaintea Sf. Pa?ti.
2. V. Postul cel Mare, Ed. Doris, 1998.

Popularity: 2% [?]