Revista MURMUR » PENTRU ROMANI

Recenzie la cartea: Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de alta data Vol I

mihai — Sat, 13 Feb 2010 12:27:25 +0000

In convorbirile pe care le purta in temnita Ioan Ianolide cu Valeriu Gafencu, acesta la un moment dat il intreaba: “Valeriu, care ar fi modalitatile de iesire din criza?” La care Valeriu Gafencu ii raspunde: “Intoarcerea la Hristos. Este necesara o elita crestina care sa nu paraseasca poporul, ci sa lupte cu indrazneala contra tuturor formelor de impilare si inrobire a lui. Poporul nu poate fi aparat numai prin rugaciuni si pomeni, adica prin formalism sec, ci prin lupta, indrazneala si putere. Lumea asta e in stapanirea lui Hristos si crestinii nu au voie sa o paraseasca. Nu exista nici o acuzatie mai grava decat sa se spuna, ca Biserica a parasit poporul, caci atunci L-a parasit pe Hristos, oricare dogme ar fi stabilit si respectat ea.”
Credem, ca necesitatea publicarii unei asemenea culegeri de texte, ca Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de alta data, ce aduna impreuna mai multi oameni ai lui Dumnezeu de pe acest multpatimitor pamant al Basarabiei, spre a servi drept pilde de modele vii, pentru crearea unei noi elite crestine, s-ar putea inscrie in obiectivul expus tinerelor generatii de atunci (dar mai ales celor de azi, din care si Mihail Borta, autorul acestui indraznet proiect face parte), de catre un atat de scump vlastar al Basarabiei noastre, mucenicul si marturisitorul lui Hristos, in cumplitele temnite comuniste din Romania: Valeriu Gafencu.
Caci de la sfasierea trupului sfintei noastre Moldove, Tara de Jos, asa cum se numea in vechime acest petec de pamant sfant, dintre Prut si Nistru, guvernat in vremile Domniei crestine dupa cum ne arata Mihail Eminescu, in poemul Dragos Voda cel Batran, de:
Vornicul Tarii de jos
Sta in scaun luminos,
Un batran si bland mosneag
Cu albastrul lui toiag,
Ce-i cu aur impletit
Cu pietre acoperit;
a fost metodic “curatat” si decapitat de anume aceste elite crestine, despre necesitatea carora ne vorbeste Valeriu Gafencu. Inca de la cucerirea Basarabiei de catre imperiul rus si pana in zilele noastre, pe acest teritoriu s-a executat o politica diabolica foarte coerenta, de altfel si eficienta, de inlaturare sau chiar exterminare fizica a elitelor crestine a acestui popor. Politica aceasta se executa si in zilele noastre subt o forma sau alta, si acest lucru il vede si il stie toata lumea de buna credinta, si nu numai.
Din aceste considerente, credem, ca volulmul Oamneii lui Dumnezeu din Basarabia de alta data vol I, aceasta stangace inca incercare (ca orice inceput), ce spre bucuria noastra, nu este singura, – este binevenita. Este binevenita, zic, si indata ma gandesc la degradarea duhovniceasca si morala, la care a ajuns ierarhia Sfintei noastre Biserici Crestine de la noi si din toata lumea. Pentru ca acest proiect, care va cuprinde mai multe volume, isi propune sa scoata din negura uitarii, anume vietile unor slujitori ai Bisericii, ce au facut parte din ierarhia Ei, adica chiar elita poporului, oameni proveniti din sanul neamului nostru oropsit si exploatat de tot felul de elemente straine de credinta crestina si chiar de neamul moldovenilor (ca sa nu zic – de tot felul de lifte spurcate).
Dar ce inseamna oare a fi elita crestina?
Citam din incercarea de a defini cu ajutorul unor principii de vietuire crestina, temeiurile si nazuintele unei comunitati spirituale, de acelasi Valeriu Gafencu impreuna cu Ioan Ianolide, in temnita de la Targu Ocna, scrise dupa eliberare de parintele Constantin Voicescu:
“A fi elita crestina insemneaza ca din dragoste pentru Dumnezeu sa ucizi tot raul din tine si sa urasti tot raul din afara de tine, iar din dragoste pentru oameni sa porti Crucea lui Hristos zi de zi si sa-ti pui viata pentru mantuirea lumii.
A fi elita crestina insemneaza a carmui corabia lumii spre Hristos, urmandu-i Lui. Lumea vazand exemplul acestei vieti, sa consimta a-I urma lui Hristos.
Prin elita harica lumea se impaca cu Dumnezeu si isi gaseste pacea si rezolvarea fericita a tuturor problemelor care o framanta.
Elita harica se impune prin exemplul bun in traire si prin consimtirea poporului. Exemplul rau in traire o scoate si din starea harica si din consimtirea poporului.”
Am citat din acest text, deoarece ni se pare foarte potrivit cu scopul publicarii acestui proiect si ca oamenii despre care se povesteste in aceste volume, prin pilda vietii lor celei bune si sfinte, corespund cerintelor de a fi numiti elita crestina, expuse mai sus. De aceea, va recomandam cu dragoste aceste exemple vii de inalta traire crestina, spre a fi urmate de cat mai multi tineri din generetiile de azi, dar mai ales si de cele viitoare, pentru ca de educatia tinerilor de azi, depinde soarta noastra de maine. Sau, cum se zice in popor: ce vom semana azi, aceea vom culege maine. Asa sa ne ajute multmilostivul Dumnezeu la scopul nostru cel bun. Caci, ce concluzie ni se impune citind aceste frumoase pagini? Ca se poate trai crestineste, pentru cine vrea, chiar si in conditiile de viata cele mai vitrege, dupa cuvantul Domnului Hristos care ne indeamna cu blandete: “Indrazniti, Eu am biruit lumea…”
A scris cu smerenie, in ziua pomenirii Sfintilor Trei Ierarhi,
Dimitrie Lapusneanu.

Parintele Iustin – Despre falsii pastori

admin — Mon, 18 May 2009 09:25:21 +0000

Manastirea Bogdana Radauti

admin — Tue, 01 Jul 2008 13:02:43 +0000

Astazi il praznuim pe Sf. Leontie de Radauti. Va propunem un scurt perelinaj Manastirea Bogdana din Radauti unde se odihnesc, la loc de cinste moastele sfantului.

Inaltarea Domnului

admin — Wed, 04 Jun 2008 12:02:13 +0000

Inaltarea este unul dintre cele 12 mari Prazince Imparatesti ale Bisericii noastre. In aceasta zi praznuim momentul in care, in prezenta apostolilor Sai, Domnul nostru, lisus Hristos s-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor. Aceasta a avut loc la 40 de zile de la Inviere.

Intalnindu-se Iisus cu ucenicii dupa inviere, si deschizandu-le mintea ca sa priceapa Scripturile, le-a spus: “asa este scris si asa trebuie sa patimeasca Hristos si sa invieze din morti a treia zi (…) Voi sunteti martorii acestora. Si iata. Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu; voi insa sedeti in cetate, pana ce va veti imbraca cu putere de sus. Si i-a dus afara pana spre Betania si, ridicandu-Si mainile, i-a binecuvantat. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. Iar ei,inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare”(Luca 24:45-52).
Iar in Faptele Apostolilor se spune: Iisus s-a aratat ucenicilor timp de patruzeci de zile “vorbind cele despre imparatia lui Dumnezeu. Si cu ei petrecand le-a poruncit sa nu se departeze de Ierusalim, ci sa astepte fagaduinta Tatalui, pe care (a zis El) ati auzit-o de la Mine: Ca Ioan a botezat cu apa, iar voi veti fi botezati cu Duhul Sfant, nu mult dupa aceste zile (…) Ci veti lua putere, venind Duhul Sfant peste voi, si imi veti fi Mie martori in Ierusalim si in toata Iudeea si in Samaria si pana la marginea pamantului. Si acestea zicand, pe cand ei priveau, S-a inaltat si un nor L-a luat de la ochii lor”.
Inaltarea Domnului este totodata o garantie si a inaltarii noastre: “Iar Eu cand Ma voi inalta de pe pamant, ii voi trage pe toti la Mine”, (Ioan 12:32). Nu este vorba numai de o inaltare spirituala, ci va participa si trupul nostru. Dupa cuvintele Sf.Pavel aceasta va aveea loc dupa invierea celor adormiti si a transformarii trupurilor celor aflati in viata in trupuri nestricacioase si nemuritoare: “Nu toti vom muri, dar toti ne vom schimba (…) Caci trambita va suna si mortii vor invia nestricaciosi, iar noi ne vom schimba. Caci trebuie ca acest trup stricacios sa se imbrace in nestricaciune si acest (trup) muritor sa se imbrace in nemurire” (I Corinteni, 15:51-53).

Ora de religie

De la zamislire la nastere

admin — Mon, 12 May 2008 05:10:09 +0000

Biserica cu Hramul „Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, mun. Chisinau, Republica Moldova
Intodeauna inainte de a fi inaltate mari catedrale schituri, manastiri sau lavre au existat niste vetre duhovnicesti sau sihastresti.
De peste crestele batranilor nostri Carpati. Din Maramuresul istoric. Cam de pe acolo, unde a descalecat primul Domnitor oficial al Moldovei, in 1359, – strabunicul lui Stefan cel Mare si Sfant, de asemenea, si strabunul nostru al tuturor, Voievodul Bogdan I. De la care, am pornit, preluand si transmitand stafeta, generatie dupa generatie; cei, care, vorba cronicarului Grigore Ureche, „de la Ram ne tragem” – fie moldoveni, munteni, ardeleni, sau de alta semintie „ramleneasca”.
Asa s-a intamplat, ca visul unui mic grup de oameni de buna credinta, la care pe parcurs s-au alaturat si alti crestini dornici de a face bine, cu rugaciunile inaltate catre cer, de catre cuviosul preot paroh Severian Gheras, – de a aduce o biserica „de la izvoarele noastre” si de a o inalta in inima Chisinaului… s-a realizat ceva mai tarziu decat a fost propus initial.
Aceasta minune a Chisinaului, vorba I.P.S Vladimir, si-a avut inceputul odata cu binecuvantarea marelui duhovnic roman – parintelui Iustin Parvu, de la sfanta manastire Petru Voda, jud. Neamt, Romania.
Din Mila si cu Ajutorul Lui Dumnezeu asa au inceput lucrarile:

Bisericuta de lemn, a fost executata de iscusitii mesteri de la firma „RUSTIC” cu sediul in Baia Mare, dupa care a fost adusa si instalata in miezul acestei ierni, tocmai de peste munti. Bisericuta, capela si casutele cu menire administrativa, au fost aduse la Chisinau, conform contractului, in luna ianuarie 2008. Parintele paroh Severian Gheras ne-a povestit mai multe amanunte legate de aducerea acestei biserici la Chisinau. „Bisericuta ar fi fost adusa la timp, insa ne-au oprit foarte mult, problema achitarii TVA si a taxelor vamale. in asteptarea scutirii am fost timp de un an si jumatate, dupa care epitropul parohiei noastre, – un generos om de afaceri, a spus urmatoarele : „parinte chiar daca nu ne scutesc, platim taxele si oricum aducem si instalam bisericuta”, dupa cum a si procedat in cele din urma.”
Din Mila si cu Ajutorul Celui de Sus, dupa un an si o luna de zile, timp in care serviciul divin s-a tinut intr-un cort militar, (peste 150 de Sfinte Liturghii), la data de 11 iulie 2007 a avut loc sfintirea primei pietre de temelie pentru aceasta biserica. Iar la data de 27 ianuarie 2008, primele trei tiruri cu piesele de lemn, necesare pentru inaltarea bisericii au intrat pe teritoriul R.Moldova. Al patrulea tir, cu poarta de lemn, sculptata in stil maramuresan si diferenta de piese necesare, indeosebi dranita pentru acoperis, au ajuns la Chisinau cu trei saptamani mai tarziu.
Astfel la data de 30 ianuarie 2008, o echipa de 8 mesteri iscusiti, sositi tocmai din Maramures, au pus pe temelia de beton, talpa bisericii din lemn. Aceasta sa petrecut in ziua de miercuri, sambata biserica era de acum la grinzi si pridvorul in picioare. Pe parcursul a cinci saptamani, cu un regim de lucru a cate doisprezece ore pe zi, mesterii maramureseni au ridicat biserica, capela, doua case cu menire administrativa si imensa poarta de stejar.
La data de 9 martie 2008, de duminica iertarii, a avut loc prima Sfanta Liturghie in biserica noua si de atunci pana in prezent, sambata seara si duminica, se slujeste serviciul divin in acest minunat sfant locas.

O biserica nu se face, nu se zideste si nu se inalta doar cu vrerea omului; mai trebuie si un „Doamne Ajuta!” Bisericuta crestina, zamislita din brad si gorun carpatin, cu Hramul „Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, nu ar fi fost prezenta astazi in centrul Chisinaului, fara ajutorul si sprijinul, enoriasilor nostri, dar si tuturor crestinilor iubitori de Dumnezeu, care se straduie sa urmeze cele trei virtuti crestinesti Credinta, Nadejdea si Dragostea.>

Parintele paroh Severian Gheras :
„Bisericuta noastra este ca o casa noua, in care mai sunt atatea de facut. Binenteles ca toate acestea necesita si anumite cheltuieli. Rugam pe toti crestinii, de la fiecare ce poate si cat poate. in acest sens, e binevenit chiar si un singur leut, numai sa fie dat din inima, intrebati-o, pe cea din stanga pieptului, inainte de a purcede la aceste gest. Altminteri – nu trebuie. Lasati-o pe alta data.”

Adresa de interent a parohiei:www.bisericaortodoxa.blogspot.com

a scris Mihail BORT? (basarabean masterand la Facultatea de Teologie Ortodox? din Cluj-Napoca, sec?ia istorice-practice)

“Cine suntem” by Dan PURIC

admin — Tue, 06 May 2008 12:05:27 +0000

Incercare de cronica la lansare de carte de smNUKE

Hristos a inviat!

Tocmai m-am intors de la lansarea de carte a maestrului Dan Puric. Da, maestrul, pentru ca e una din figurile actuale din cultura romaneasca pe care o stimez foarte mult pentru ceea ce a realizat pana acum.

Reintalnirea cu el, de aceasta data in afara scenei, m-a pus in fata omului de cultura, a intelectualului si nu doar a actorului. Atmosfera a fost foarte destinsa, iar toti participantii la lansare stiau pentru ce au venit si de asemena stiau deja cine este Dan Puric.

Si eu credeam ca stiu cine este, insa acolo am avut ocazia sa fiu contemporan la o lectie de istorie a identitatii noastre. Cand iei parte la un asemnea eveniment, uiti ca traiesti intr-o Romanie tiganizata, cu o subcultura borata de manele si anagramati, cu o conducere de care nu vreau sa imi aduc aminte.

In seara asta mi-am adus aminte de bunicii mei de la tara, (Dumnezeu sa-i odihneasca) oameni cu frica lui Dumnezeu, pentru care bunul simt era un “must” si nu un moft .

Mi-am dat seama cu adevarat de ce balada “Miorita” ne este reprezentativa, contrar spuselor unor maimutzoi ce se cred lideri de opinie.

Faptul ca ciobanasul afla din timp si nu face nimic sa impiedice complotul nu e prostie sau letargie sau lasitate. Numai un popor cu un spirit inalt putea sa isi asume pana la capat menirea.

Pot sa spun, ca am avut in aceasta seara o descoperire, o relevare a tainei acestei balade: Hristos stia ca va fi prins, apoi schingiuit si in final crucificat si avea puterea sa opreasca toate, insa stia ca numai asa ne va mantui, ne va salva. Si ciobanasul nu face nimic sa opreasca moartea lui, ci are grija sa isi pregateasca nunta cea cereasca.

Mda… Greu m-am prins, mai ales din cauza bruiajelor de zi cu zi. Sunt afectat si eu de detergentul universal de nivelare a gandirii. Incep sa filtrez realitatea din ce in ce mai corect politic. Privind prin prisma politicii corecte nu voi da doi bani pe sacrificiul elitei romanesti din inchisorile comnuniste.

Totusi priviti “Miorita” cum am inteles-o eu azi si veti intelege adevarata esenta a acestui neam, asa veti considera fireasca jertfa inaintasilor, asa veti intelege “Cine suntem“

Invierea Domnului Iubirii

admin — Fri, 25 Apr 2008 09:47:08 +0000

Radu Botis

An de an, în dang?nul clopotelor, ca o m?rturisire c? n?dejdea ?i credin?a au învins, sosesc zilele celei mai mari s?rb?tori a cre?tin?t??ii “Învierea”.

Duminic? diminea?a, a treia zi de la punerea în mormânt, un mare cutremur a zguduit p?mântul. Îngerul Domnului s-a coborât din cer, a ridicat piatra de la u?a mormântului, a r?sturnat-o la p?mânt ?i a ?ezut deasupra ei. Avea înf??i?area ca fulgerul, iar îmbr?c?mintea lui era alb? ca z?pada.
Cea mai mare minune se petrecuse, Iisus biruise moartea ?i înviase din mor?i. În aceea?i zi Maria Magdalena ?i alte femei credincioase au venit la mormânt, ca s? ung? cu miresme trupul S?u, dar au g?sit mormântul gol. Îngerul le-a vestit c? Iisus a înviat, poruncindu-le s? duc? acest? veste ucenicilor S?i. Vestea Învierii Domnului s-a r?spândit peste tot.
Învierea Domnului Iubirii este s?rb?toarea de care se leag? cele mai înalte sentimente cre?tine; cuvintele: Hristos a înviat, Adev?rat a înviat, m?rturisind credin?a c? Mântuitorul, dup? ce a fost r?stignit, a murit ?i a fost îngropat, iar a treia zi a înviat.
Dintre minunile Fiului lui Dumnezeu, Învierea este ?i r?mâne cea mai mare, având menirea de-a ne convinge de dumnezeirea ?i puterea Sa, pentru ca înv???turile Sale s? fie primite ca porunci divine ?i cale de dobândire a mult doritei mântuiri.

Legenda spune c? Maria Magdalena purta pe bra? un co? cu ou?, pe care au ajuns pic?turi din sângele sfânt al Mântuitorului. În amintirea acestei întâmpl?ri, în primele faze ale cre?tinismului acest obicei pascal, limitându-se doar la ro?irea ou?lor. Ulterior s-au conturat diferite tehnici de încondeiere, de mici inscrip?ii ( Hristos a Înviat, Pa?te Luminos, etc.)

Pentru cre?tini, oul este expresia vizual? a faptelor petrecute pe Golgota în urm? cu aproape dou? mii de ani. Oul ro?u simbolizeaz? transfigurarea ?i înnoirea omului ren?scut la via?a de sfin?enie ?i de dreptate în Hristos.

HRISTOS A ÎNVIAT!
Bucuria Învierii Domnului s? se s?l??luiasc? între noi, Hristos Cel ce a biruit moartea s? reverse asupra noastr? via??, pace, bucurii duhovnice?ti ?i întru toate bun? sporire.
ADEV?RAT A ÎNVIAT

Buna Vestire/Blagoslovenia – Ziua Femeii Crestine

admin — Mon, 24 Mar 2008 12:58:40 +0000

Buna Vestire

Arhanghelul Gavriil vesteste azi Fecioarei Maria ca va naste de la Duhul Sfant pe Mantuitorul lumii, Iisus Hristos. ingerul s-a aratat Sfintei Fecioare la Nazaret si i s-a inchinat: “Bucura-te, cea ce esti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvantata esti tu, intre femei.” (Luca 1.28). Apoi i-a dat vestea: “Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus” (Luca 1.31). La nedumerirea ei, cum se va intampla aceasta, intrucat nu stia de barbat, arhanghelul Gavriil i-a zis: “Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema.” (Luca 1.35)

In crestinismul rasaritean, data de 25 martie s-a generalizat din prima jumatate a sec. al V-lea, odata cu fixarea celebrarii Craciunului la 25 decembrie; anterior se pare ca era acceptata data de 5 ianuarie. In Spania si Italia, Bunavestire se sarbatorea la 18 decembrie, data pastrata in riturile galican si mozarab; datele au variat, in apus, pana prin sec. al XI-lea cand s-a generalizat si in lumea catolica data de 25 martie.“Odata, stind Fecioara Maria la rugaciunea de miezul noptii, dupa obicei, si cu fierbinte dorinta rugindu-se lui Dumnezeu, deodata a rasarit o lumina mare si a stralucit peste ea. Iar din mijlocul luminii s-a auzit un glas catre dinsa astfel: “Tu vei naste pe Fiul Meu!” Atunci de ce fel de bucurie s-a umplut Preacurata Fecioara si ce fel de multumire a dat, inchinindu-se pina la pamint lui Dumnezeu, Facatorul ei, nu se poate spune! Astfel a cautat Domnul spre smerenia roabei Sale. Pentru ca, aceea care dorea pentru dragostea lui Dumnezeu sa slujeasca Preacuratei Nascatoare a lui Mesia, aceea singura s-a invrednicit a fi Maica lui Hristos. Si i-a fost ei acea descoperire in anul al doisprezecelea de la nasterea sa, cu doi ani mai inainte de logodirea ei cu Iosif si la nimeni n-a spus taina aceea pina la inaltarea lui Hristos.” (Cuvant din “Vietile Sfintilor” pe luna martie)Blagoslovenia

Sarbatoarea Blagovesteniei (cum este cunoscuta in popor Bunavestire) este numita in Calendarul popular si Ziua cucului, existand credinta ca, in aceasta zi, pasarea incepe din nou sa cante, dar doar pana la Sanpetru (29 iunie), cand amuteste si se transforma in uliu. Cantecul cucului semnifica venirea primaverii si este “decriptat”, in comunitatea sateasca, in functie de varsta si pozitie sociala: fetele de maritat afla, dupa numarul sunetelor scoase de pasare la primul cantat, peste cat timp se vor marita, cei in dreapta carora va canta cucul vor avea un an imbelsugat etc.

La Blagovestenie se efectuau multe acte de purificare a spatiului, de alungare a serpilor de pe langa casa, a insectelor si omizilor din livezi: afumarea cu tamaie si carpe arse a cladirilor, curtilor, oamenilor si vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care sa se sperie fortele malefice prin tragerea unui clopotel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor in gradini si livezi; scoaterea din lazi a straielor si tesaturilor la aerisit. Fertilitatea in noul an era invocata prin stropitul radacinii prunilor cu tuica si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi ca vor fi taiati daca nu rodesc (Banat, Transilvania).

In alte zone, Blagovestenia era insa considerata neprielnica pentru rodul pasarilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui; vacile nu se “goneau”; nu se semana porumbul (Moldova, Bucovina). Blagovestenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului si rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strangeau apa provenita din neaua topita pentru a fi folosita in practicile de medicina si cosmetica populara. Importanta sarbatorii este subliniata de sacrificiul pestelui care se mananca, indiferent daca ziua de 25 martie este de post sau de dulce.

Ziua Femeii Crestine

Pe cand român era sinonim cu ortodox pe 25 Martie, de Bunavestire (popular Blagoslovenie), era considerata si ziua femeii.

In 1977, ONU proclama ziua de 8 martie ca zi internationala a femeii, la propunerea comunistei germane Clara Zetkin, adepta libertinajului ca mod de viata, contrar ideii de familie.

Intre timp, s-a ajuns in situatia nefericita ca ziua de 8 martie sa fie cea mai populara, in detrimantul sarbatorii crestine. Veti spune insa ca asa au fost vremurile, insa problema se pune cel mai grav ca si in sanul Bisericii noastre, destui crestini nici macar nu mai stiu ca de Buna Vestire se sarbatorea Ziua Femeii, daramite sa o mai si pastreze.

Din partea Revistei MURMUR: La Multi Ani! tuturor crestinelor.

Sfanta Manastire Frasinei

admin — Tue, 18 Mar 2008 07:44:14 +0000

Alexei Mateevici, 120 de ani de la nastere…

admin — Sat, 15 Mar 2008 12:09:14 +0000

Pe 16 martie 2008, preotul si proorocul limbii noastre, Alexei Mateevici ar fi implinit vartsa patriarhilor: 120 de ani.
Trecut prin focul si razboiul de la Marasesti, Podoleni si Tecuci, daca nu ar fi murit atunci in 1917, strapuns de apocalipticul tif… alta ar fi fost soarta celui care a fost psalmistul limbii noastre – profeticul poet al pamantului si graiului stramosesc.Au existat scriitori redutabili, care s-au bucurat de o mare popularitate in timpul vieti, dar peste care, dupa sfarsitul lor fizic, s-a lasat irevocabil valul uitarii.Au fost si asemenea scriitori, aproape nesocotiti de contemporani, carora totusi le-a fost harazita o glorie postuma. Anume acesta este si cazul parintelui Alexei Mateevici.

Cunoscut in vremea sa doar de grupuri restranse – colegi, tineri studiosi, clerici, dupa trecerea la cele vesnice se bucura de o apreciere si recunoastere tot mai larga. Fenomenul se explica prin aprofundarea continua a intelegerii celor scrie de el, prin determinarea adevaratelor dimensiuni ale mostenirii sale literare, prin relevarea necontenita a noi si noi sensuri ale acesteia in dependenta de circumstantele schimbatoare.

E ceea ce a intuit perfect poetul contemporan Vasile Romanciuc in versurile care le-a inchinat ilustrului sau predecessor :

in cartea ta ne intalnim ca fratii
si n-o putem citi pana la capat
Numai cu ochii unei generatii…
Cu cat mai mult trec anii
Ea cu atat se face mai adanca.

Pe 16 martie 2008, preotul si proorocul limbii noastre Alexei Mateevici ar fi implinit vartsa patriarhilor 120 de ani de la nastere. Prea mult ar spune unii, pentru o viata omeneasca, si totusi Alexei Mateevici este contemporanul nostru! Adormitul intru fericire preotul-poet Alexei Mateevici va fi actual atata timp cat va fi auzita limba noastra din gurile copiilor nostri, iar sub pietrele vechi de la Causeni se vor odihni in pace bravii nostri stramosi.

Mihail BORT?