Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini. Aceştia dar, aducînd la lumină pe Cuvioasa, întîi au renăscut-o prin scăldătoarea cea dumnezeiască a Botezului, apoi, înaintînd pe cale, o învăţară toată îmbunătăţirea şi aşezarea cea după Dumnezeu.
Maica Domnului ocupa un loc cu totul aparte in pietatea credinciosilor ortodocsi romani. Adeseori, ca o scurta invocare, dar si ca o scurta forma de prea cinstire a Maicii Domnului, se aud rostindu-se cuvintele: <<Doamne, Maica Domnului!>> sau: <<Dumnezeu si Maicuta Domnului!>>, ambele expresii fiind insotite indobste si de semnul sfintei Cruci. Si intr-un caz si in celalalt se observa o asociere doctrinara corecta a apelativului <<Doamne>>, referitor la Domnul nostru Iisus Hristos, si Sfanta Sa Maica, ori intre numele lui Dumnezeu ca Sfanta Treime si Maica Domnului cu forma diminutivului binecunoscut, <<Maicuta>>. Analiza atenta a acestor doua moduri de invocare a Maicii Domnului arata o puternica manifestare afectiva a credinciosului, fie ca se exprima un sentiment de surpriza, de compasiune ori de speranta, fie ca se intentioneaza - cum este si corect - solicitarea ajutorului suprafiresc, prin rugaciune, la un moment de cumpana sufleteasca. Fara a intra insa in detaliile unei astfel de analize - interesanta si originala in ea insasi - remarcam acest semn deosebit de pietate al credinciosilor romani ortodocsi fata de Maica Domnului. Totusi, este necesar sa urmarim in continuare care sint motivele si temeiurile ortodoxe pentru prea cinstirea Maicii Domnului.
Inaintea intalnirii ecumenice de la Sibiu va propun spre vizionare un scurt montaj video in care Duhovnici Romani in viata sau trecuti la Domnul vorbesc despre ecumenism. Aveti ocazia sa ascultati parearea: Pr. Dumitru Staniloaie, Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa, Pr. Arsenie Papacioc, Pr. Adrian Fageteanu, Pr. Ilie Cleopa, Pr. Iustin Parvu si Pr. Arsenie Boca.
La editura ” Carpathia Press ” din Bucuresti , a aparut astazi prima carte despre Patriarhul Teoctist . Ea a fost predata la tipar la jumatatea acestei luni , a fost initiata si ingrijita de Artur Silvestri fiind finantata de ARP - Asociatia Romana pentru Patrimoniu , si se distribuie gratuit . Sumarul volumului cuprinde evocari, articole si puncte de vedere semnate de scriitori , jurnalisti si carturari romani din toata lumea , dintre care mentionam pe Calinic Argatu, Ioan Solomon, Mariana Gurza, Adrian Botez, Corneliu Leu, Constantin Rosu Pucu (Noua Zeelanda), Ion Marin Almajan, Dan Brudascu, Victoria Milescu, Titus Filipas, Viorel Roman (Germania), Ioan Barbu, Dan Ghelase, Elena Solunca, Aurel Anghel, Aurel Pop, Andrei Vartic ( Chisinau ) , Aurel David, Alexandru Nemoianu ( SUA ), Nicolae N. Tomoniu, Ioan Miclau (Australia), Radu Cajvaneanu, Vasile Tarateanu ( Cernauti ), Doina Dragut, Lucia Olaru Nenati, Nicolae Nicoara- Horia, Ion Maldarescu, Pr.Marian Costache ( Canada) , Elisabeta Iosif, Ion Coja,Dumitru Puiu Popescu ( Canada ) , Loredana Stirbu, Pr. Gheorghe Naghi (SUA ), Aurelia Lapusan, Tudor Pacuraru, Corina Ciuras, Cezar Adonis Mihalache, Nusa Ilisie ( Spania ) , Maria Cobianu- Bacanu , Gheorghe Seitan etc. Acestora li e adauga mai multe documentare precum ANI SI FAPTE - Patriarhul Teoctist despre viata si lucrarea sa si Patriarhul Teoctist -Scrieri mai putin cunoscute dar si un apel CIVIC MEDIA privitor la necesitatea construirii Catedralei Mantuirii Neamului.
La 15 August 1714 la Constantinopol Voievodul Tarii Românesti, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreuna cu fiii sai, CONSTANTIN, STEFAN, RADU si MATEI - si cu ginerele sau, visternicul Ianache Vacarescu, una din cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria României au primit cununa muceniciei.
Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini. Aceştia dar, aducînd la lumină pe Cuvioasa, întîi au renăscut-o prin scăldătoarea cea dumnezeiască a Botezului, apoi, înaintînd pe cale, o învăţară toată îmbunătăţirea şi aşezarea cea după Dumnezeu.
Email
FluxRSS