CALENDARUL ZILEI:

Fratii Hurmuzachi

De multe ori cand trec prin Piata Hurmuzachi aud bucurestenii vorbind prin tranvai: „Dar ce au mai schimbat si astia numele la strazi si la piete! Mai bine ramanea Piata Muncii, cum a ramas numele statiei de metrou.” Nu-mi vine sa cred ce aud. Lumea nu stie cine au fost fratii Hurmuzachi. Astfel m-am hotarat sa fac o prezentare scurta, dar cat se poate de succinta, a activitatii fratilor revolutionari bucovineni. Asa ca am luat cateva carti si ca sa nu fie doar atat am cautat si pe internet. Stupoare !!! Nu am gasit un articol in romana despre cei patru care sa ma multumeasca, in schimb Universitatea din Ohio are asa ceva. Puteti sa va convingeti citind articolul in engleza la pagina: http://www.ohiou.edu/~chastain/dh/hurmuz.htm

Fratii Hurmuzachi: Alexandru (1823-1871), Constantin (1811-1869), Eudoxiu (1812-1878) si Gheorghe (1817-1882) se trageau dintr-o familie nobiliara romaneasca din Bucovina. Acestia au sprijinit revolutinarii de la 1848 din tarile romane material, dar si oferindu-le adapost celor aflati in exil.

Constantin a absolvit dreptul la Viena, practicand avocatura la St. Petersburg, Chisinau si in Moldova unde se stabileste de altfel in final. A fost foarte activ in drept international, unionist militant si ulterior deputat.

Eudoxiu a studiat si el dreptul la Viena, unde a absolvit in 1835, depunand un efort urias in urmatoare decada pentru a aduna mii de documente referitoare la romani din arhivele Austriei. In 1848 il gasim impreuna cu un grup de romani promovand interesele natiunii. In urma Petitia din iunie 1848 catre imparat, romanii castiga dreptul de a-si folosi limba in educatie si mai ales in invatamantul teologic. De asemenea in urma eforturilor depuse reuseste sa separe Bucovina de Galitia in 1849. Dupa Revolutie ramane o importanta figura in politica in Bucovina , ca ducat autonom in Imperiul Austro-Ungar. In 1864 este ales presedintele dietei din Bucovina, pozitie pe care si-o mentine pana aproape de moarte. Isi continua cercetarile istorice acestea finalizandu-se in 11 volume. A fost recunoscut ca romanul cel mai influent din imperiu, in 1872 primind titlul de baron. Tot in acelasi an este primit ca membru in Academia Romana.

Gheorghe a studiat de asemenea dreptul la Viena (1839) si se remarca in anul 1840 aparand drepturile romanilor, fiind activ in miscarea pentru autonomia Bucovinei. Este alaturi de Eudoxiu la formarea Petitiei din Iunie 1848 si il gasim apoi alaturi de Societatea de Cultura si Literatura Romana din Bucovina unde a fost si presedinte pana la moartea sa. A activat ca membru si in dieta din Bucovina si in parlamentul de la Viena. In 1881 este numit baron.

Alexandru si-a urmat fratii in cariera studiind si el la Viena dreptul (1845), devenind si el membru activ al miscarii nationale din 1848. A lucrat alaturi de fratele sau la revista Bucovina si a fost co-fondator la Societatea de Cultura si Literatura Romana din Bucovina, membru al Academiei Romane si deputat atat la Cernauti cat si la Viena.

Romeo SEMENIUC

^Sus