PREOTUL DE FAMILIE
Asemeni ingerilor, preotul de familie nu are sex. Cu capul lui patrat, cum are orice preot de model avansat, el isi face aparitia in locuinta dumneavoastra la simpla apasare a butonului unei telecomenzi. De apel. Invesmantat intr-un rastru arhieresc, el te baleiaza cu o frecventa de cadre, si una de linii, apoi te invita sa te asezi, se ilumineaza la fata, si ti se adreseaza, cu vocea blanda, de parinte de suflet, a aparatului sau cuvantator: “Puneti o patura mai groasa!”. Orice l-ai intreba, oricate sfaturi mai mult sau mai putin efemere i-ai cere, el iti titreaza, cu Acordul Parintilor, cu Interzis copiilor sub 12 ani, cu Vulgaritate de limbaj, cu Scene de maxima violenta, cu Nivel ridicat de obscenitate, acelasi unic mesaj evanghelic: “Puneti o patura mai groasa!”. Apoi, cu o sfanta evlavie, iti arata, cu mici exceptii (ca sa nu deznadajduiesti in pustie), toate pacatele pe dioptriile aparatului lui (tau) vizual. Priveste-le bine, pentru ca exista o oarecare probabilitate sa le chiar recunosti, personal, la timpul viitor. Cu toate acestea, nivelul de cunostinte ecleziastice ale privitorilor si ascultatorilor preotului de familie este atat de redus, capetele lor, atat de open mind si patrate sunt, iar ochii lor – in lumina cea fara de moarte – atat de de lapte , incat ei insista, ca niste bravi cavaleri pe catari, zi de zi, seara de seara, noapte de noapte, privind fix in gura si ochii preotului de familie, intr-o credinta ingusta, inapoiata, involuta si oarba.
Credinciosii vad in viata preotului de familie propria lor viata, ideala. Atat de lipsita de orice grija fata de aproapele, si de patima lumeasca. Si viata preotului de familie, asa cum ne-o descrie el, este plina de idei, si ferita, de Consiliul Universal al Visatorilor Somnului, de orice ispita. De pilda: Ce-ar fi sa ma omor si eu? Ce-ar fi sa ucid si eu? Ce-ar fi sa dau foc si eu? Ce-ar fi sa ma revolt si eu? Impotriva tuturor? Ce patratimea mea? Ce-ar fi sa injur si eu, cum injura preotii de familie? Ce-ar fi sa lupt in razboaie ca ei? Ce-ar fi sa asasinez? Ce-ar fi sa regulez, psaltiri, caci ma excita numai cand vad, o sutana? Fuck You. Fuck You. Aici, preotul de familie include in programul religios mica lui reclama de publicitate religioasa: “Puneti o patura mai groasa!”. Se trece la alti psalmi, si alte paragrafe miraculoase. Se revine pe lumea simturilor si a gandurilor spiritelor superioare. Ce-ar fi sa imi demonstrez superioritatea trupului? Sau perversiunea gandului? Ce-ar fi sa ma prostituez? La aceste intrebari, preotul de familie titreaza, cu o voce electronica, omeneasca: “Puneti o patura mai groasa!”. Exista credinciosi care – din pacate – cad in fata preotului de familie in alta sminteala: negandu-l pe Dumnezeul pixel, ca , uite, nu e in cer, desi trimite sonde si acolo, nu e nicaieri, ori e peste tot – ajung sa arate tot cerul, inchinandu-i-se si asteptand minuni si daruri de la extraterestri, adica de la niste creatii de acelasi sange, rece , cu ei. Preotul de familie are grija si ne propovaduieste, elocvent, cu sunet, regie bisericeasca, ritual publicitar, sau electoral, cu imagine, totul despre Putere. Totul despre tot ce este mai puternic. Are ritm, viteza, sincronizare si coordonare. Resurse. Intuitie si anticipatie. SuperInteligenta si spirit infinit de observatie. Are minte. Are chiar si suflet. De sticla. In care este o probabilitate destul de unu, din pacate , ca undeva, candva, credinciosul sa se si taie. Doar slabiciunea nu este tolerata nici pe ecrane, nici in viata. Este o povara. Din ce in ce mai amara. Si – hulita metafora – o repetabila povara. Looserii. Nici rabdarea nu este tolerata pe o lume a tolerantei. Nici intelepciunea. Nici iertarea. Caci ele, numai si numai de preotul de familie sunt date.
Dupa vizionarea si ascultarea Sfintelor Taine, preotul de familie ramane pana tarziu, in noapte, aprins in rugaciune.
Membrii familiei adorm in fata lui impacati, in somnul de piatra pretioasa. Copiii nu au parinti, parintii nu au copii, nimeni nu are vecini. Nu mai este timp pentru joaca. Doar credinta furibunda. In harul sfant si mantuitor al preotului de familie. Care aduce, uneori, cu el, in casa, si un tarcovnic mai versatil: sistemul de calcul al credintei.
Odata cu apasarea butonului STOP, duhul preotului de familie se stinge, dar harul lui sfant a luminat fiecare inima, fiecare suflet, si fiecare cap.
Pluteste inca prin casa, in gerul anotimpurilor, micul lui compendiu de intelepciune duhovniceasca: “Puneti o patura mai groasa!”.
18-19 februarie 2004
^Sus
|
SFINŢI ROMÂNI