"Schimbarea la fata" pentru romani

Pe zi ce trece din decembrie '89, neamul romanesc se afla mai mult ca oricand sub impedimentul „Schimbarii la fata”. De 15 ani isi cosmetizeaza fata sa placa Europei si NATO uitand de chipul lui traditional, crescut in cuptorul istoriei din Aluatul Cel Bun (cuvantul Evangheliei). Renasterea nemului trebuie sa fie sub semnul unei „Schimbarii la fata” autentice.

Hrisos Domnul le-a aratat ucenicilor sai pe Tabor, in momentul transfigurarii, chipul sau si slava sa pe cat le-a fost acestora cu putinta a o vedea. De pe propriul sau Tabor, neamul romanesc are menirea de a le arata fiilor sai slava sa in care se gaseste toata nobletea si sfintenia nascute din predica Apostolului Andrei. Transfigurarea neamului incepe cu pocainta: cu innoirea mintii in Dumnezeu, cu schimbarea atitudinii fata de Dumnezeu si fata de semeni. Trebuie sa ne aducem aminte cine suntem. Nu trebuie sa ne reinventam ca natie, ca popor, nu ne trebuie o religie moderna pentru ca tot ce vrem exista. Noi tebuie doar sa deschidem ochii si sa vedem adevarul. Asa cum Mantuitorul a aratat ca nu este nici Moise nici Ilie, contrar zvonurilor vremii, asa si noi trebuie sa aratam ca nu suntem un popor fara identitate.

Noua fata europeana dupa care alergam se dovedeste o „masca de fier” mai crunta decat „cortina de fier” impusa de comunisti. In spatele egalitatii intre popoare se ascunde de fapt pierderea identitatii noastre, pierderea chipului crestin, a esentei romanesti.

Sa ne ajute Dumnezeu sa mai pastram in suflet aceasta esenta care ne face diferiti ca natie, dar egali si placunti in fata Domnului.

Murmur